Visul

"...Sper sa imi reuseasca planul...sau mai degraba planul gastii mele... Toti, dar absolut toti, si-au dat seama ca ea ma place... Nah... e frumusica, dar totusi nu e genul meu. Parca e prea retrasa, nu are un cerc de prieteni foarte largit. Dar pare de treaba. Ma simt oarecum nashpa sa o seduc, dupa care sa o las balta... am sa ma apropii totusi de ea.. nu am nimic de pierdut...daca nu o iubita...macar o prietena pot castiga, nu?"


Acestea erau o parte din gandurile lui Andrei, ce astepta in statie autobuzul ce il va duce acasa. Ziua de azi i s-a parut foarte lunga si dificila. Pare destul de posomorat.


Dar dintr-o data o figura cunoscuta apare in statie. La scurta vreme observa ca privirile noii aparitii se indreapta tocmai spre el... Nu e nimeni altcineva decat Lorena...

- Deci, cum ai rezolvat treaba?
- Pai… am vrut sa iti fac o surpriza… Am aflat ca in curand va fi ziua ta si am vrut ca acesta sa fie un cadou special din partea mea.
- Vad ca esti informat bine .
- Da… Am avut parte de multe ajutoare.
- Cum va ramane cu majoretele ? Cand vom incepe antrenamentele ?
- Maine de la 8 dimineata incepe preselectia reala. Tu trebuie sa fii neaparat prin zona, ca sa nu isi dea seama nimeni de faza.
- Nu prea inteleg.
- Pai.. Tu vei avea un regim mai special. Vei da proba la fel ca toate celelalte, insa vei trece orice ar fi.
- E bine atunci.
- Nu vrei sa iesim la suc dupa ore ?
Dntr-o data soferul a pus o frana brusca, iar ea a cazut in bratele lui, exact ca in visul de zilele trecute. Ciudata situatia…
- Oups.. scuze…
- Nu e nimic… aproape am ajuns. Hai sa coboram… Accepti invitatia mea?
- Lasa, ne vedem maine la “examen” si iti dau raspunsul atunci, k? Eu merg in internat, am ora de informatica in laboratorul de acolo.
- Te caut in pauza... Mai vorbim atunci...
- Ok. Pa pa !
Andrei i-a trasmis prin aer un pupic, iar Lorena i-a facut din mana si i-a zambit timid. Deja se simte ceva nou prin aer...

… Dar ceasul suna din nou. Oare ce s-a intamplat de nu l-a mai visat pe Andrei?Sa fie oare din cauza ei ? Nu se stie. Cert e ca Lorena e cam suparata. Se uita pe fereastra. Soarele parca zambeste special pentru ea,spunandu-i ca urmeaza o zi speciala. Se gandeste ca e un semn sa se mai inveseleasca putin. In timp ce se pregatea sa plece la scoala, telefonul suna.A primit un mesaj : “Tocmai ai fost admisa in trupa de majorete. Un vechi admirator de-al tau te asteapta in statia de autobuz.”
“Nu este cum sa fie Andrei…Sa fie el un admirator de-al meu? E imposibil... Dar el e singurul care mi-a spus de trupa de majorete... Cel mai bine e sa ma grabesc sa ajung in statie sa vad cine e...”
A continuat in graba ce facea si a plecat spre statie. Cand a ajuns, surpriza: cel ce o astepta nu era nimeni altul decat Andrei…
- Neata! Deci se pare ca am intrat in trupa de majorete. Cu ce ocazie? Caci, din cate stiu, nu am participat la nicio preselectie.
- Neata si tie!Ti-am pus o pila, si de aia ai intrat fara niciun asa-zis examen…
- Mersi... Iar in privinta ultimei parti ale mesajului...
- Stiu ca poate ti se pare ciudat, dar e adevarat ceea ce ti-am scris....
- Nu mi se pare ciudat, ci foarte interesant... Uite ca vine autobuzul, hai la scoala. Vreau sa imi povestesti foarte amanuntit cum ai reusit sa ii convingi pe restul sa fac parte din trupa... Sincer, sunt foarte curioasa.
- Desigur, de ce nu ? Avem timp deajuns...

… Si ceasul desteptator suna din nou. Lorena se trezeste brusc, parca ar fi speriat-o cineva. ”Oare ce i-am spus in vis? Am continuat sa fim impreuna sau nu? Ce fain ar fi fost sa fi fost adevarat.. Si nu numai in vis...”
Lorena pleaca din nou la scoala. Are teza la geografie si are emotii, fiindca se simte nesigura pe ceea ce stie. Intra in autobuz, unde, culmea, se intalneste cu Andrei.
- Ce faci aici?il intreaba pe acesta.
- Nu stiai ca autobuzul acesta merge spre liceu? Sau acum afli?
- Stiam... Eu de fiecare data merg cu acesta.. Si de asta eram mirata, caci nu stiu ca tu sa mai fi venit cu acest autobuz...
- Da.. Ai dreptate, eu nu merg de obicei cu acesta, ci cu cel care vine cu 15 minute mai devreme, pe care, din pacate, l-am pierdut...
- Nu stiam ca venim din aceeasi directie la liceu...Drept e, eu vin numai cu acesta.
- Din aceasta cauza nu stiai, caci eu tot timpul merg cu celalalt, facand exceptie tura aceasta. Probabil de asta nu ne-am mai intalnit pana acum in autobuz...
- Nu ma asteptam sa ne intalnim...
Cei doi, pret de cateva secunde, au stat si s-au privit intens in ochi, asta pana cand soferul a pus o frana brusca. Toti cei aflati in autobuz s-au dezechilibrat, iar Lorena a cazut in bratele lui.
- Aaaahhh... scuze... m-am dezechilibrat si m-am prins de ce mi-a fot mai la indemana, adica bratele tale...
- Nu e nici o problema. Uite, am ajuns. Coboram impreuna?
- Desigur.
Amandoi au reusit sa se strecoare printre multimile de elevi ce coborau o data cu ei.
- Spunea ieri ca urmeaza campionatul de volei. Cand incepe marele eveniment?
- Nu e chiar asa de mare.. Nu foarte multa lume stie de el.
- ”Daca nu imi spunea el nici eu nu aflam”-gandise Lorena. Si totusi cand incepe?
- Pai astazi e vineri... Noi mai avem 3 repetitii, cate una pe zi, inclusiv astazi. Deci incepe luni; primul meci este la 9:30.
- Si noi ce facem? Vom avea program normal de scoala...sau va sustinem?
- Numai 10 fete vor avea sansa pe toata durata campionatului sa nu mearga la ore, restul au program normal.
- Ce fain... Si fetele sunt alese deja? Sau urmeaza o preselectie?
- Pai... Noi ne-am gandit sa nu vina fiecare jucator cu ce fata vrea caci nu ar fi corect fata de celelalte. In plus, pun pariu ca unele tipe alese pe baza de „pile” nu vor dori sa vina. Asa ca azi vom anunta prin liceu (va veni elevul de servici prin fiecare clasa) ca se va face o preselectie maine. Cele care vor dori, vor veni. Se va forma o echipa de majorete. Acestea vor fi prezente la fiecare meci in care jucam si noi si vor avea de fiecare data un dans nou. Dansurile vor fi invatate intre meciuri; de aceea vor avea liber de la scoala in fiecare zi.Vor merge la ore doar daca au vreo teza sau vreo ascultare mai importanta. Vor recupera lectiile mai usor dupa aia, caci am vorbit cu domnul director ca profesorii sa predea mai putina materie si sa fie putin mai indulgeneti, ca sa nu ne fie mai greu cand se termina toata povestea asta.
- Ce mi-ar place sa particip si eu...
- Vino si tu maine, nu ai nimic de pierdut. Cine stie, poate ai norocul sa intri si tu in trupa.
Teza a decurs cu bine, Lorena a rezolvat toate subiectele cerute. Dupa ore, merge la coafor, simtea nevoia de ceva nou in privinta frizurii ei..Seara, cand a ajuns acasa, era complet schimbata. Parintii ei abia daca au recunoscut-o. Dar au fost multumiti.
Ca de obicei, s-a culcat obosita si cu speranta de a-l visa din nou....

…Si cei doi au ajuns pe ringul de dans. Atmosfera e perfecta: lumini multicolore, iar toti cei din jurul lor dansau pe ritmul muzicii. Lorena si Andrei incep sa danseze, apropiindu-se unul de celalalt. Lorena si-a pus mainile in jurul gatului lui, caci DJ-ul a pus o piesa blues special pentru ei, deoarece Andrei a stabilit acest lucru inca de la inceputul serii, inainte de intalnire.
- E frumoasa piesa, imi place, spuse Lorena.
- Stiu ca e blues-ul tau favorit. Si de acest lucru sunt sigur.
Cei doi au inceput sa rada. Lorena era oarecum mirata ca el a aflat atatea lucruri desprea ea.
- De unde ai aflat atatea lucruri despre mine? Drept sa spun, sunt intrigata.
- Crede-ma, tot ce ai descoperit pana acum ca stiu despre tine reprezinta prea putin fata de total. De la cine am aflat nu pot sa iti spun acum, ca am restrictie.
- Chiar m-ai facut curioasa...
- Stiu... Dar vei afla la timpul potrivit,cand nu te vei astepta; asa ca degeaba astepti in seara aceasta.
- Bine. Dar oricum, abia astept momentul.
- Hai totusi sa savuram dansul,ok?
Toata noaptea cei doi au dansat, fara oprire. Spre dimineata, cand aproapte toata lumea plecase, Lorena s-a gandit ca ar trebui sa plece si ea acasa,pentru ca parintii ei sa nu se ingrijoreze. Andrei s-a decis sa o conduca acasa, caci asa se cuvenea. Doar ea a acceptat provocarea lui si trebuia sa ii arate cumva ca ii multumeste, nu?
Afara inca era intuneric si era liniste deplina. Doar unele pasarele din copacii de pe traseu mai ciripeau cateodata, semn ca natura abia incepea sa se trezeasca.
Lorenei ii era putin cam frig, iar Andrei,observand-o, a luat-o in brate protector.
- Mersi mult. Chiar nu ma asteptam sa fie chiar asa de frig... Uite, tocmai am ajuns...
- Deja? Ma asteptam sa fie mai mult... Am ajuns destul de repede...
- Doar ti se pare ca am facut putin.. De la club pana aici am facut vreo ora si ceva.
- Da? Ce repede a trecut timpul, in compania unei fete asa de dragute..
- Mersi, spuse Lorena putin stanjenita. Trebuie sa merg acasa. Nu de altceva, dar...
- Te inteleg... Totusi, pana sa urci acasa, nu ar trebui sa imi dai un raspuns? Te-am intrebat ceva in club si...mi-ai spus ca imi raspunzi pe parcursul serii.. Si se pare ca acum este ultimatumul.
- Da...mi-am amintit... Lorena zambi... Trebuia sa iti spun daca mai ramanem in continuare impreuna sau nu...
- Vezi ca stii? Deci, pot sa aflu decizia ta? Caci ai avut indeajuns tinp la dispozitie pentru a te gandi.
- Pai...

….Si ceasul suna din nou. Lorena devine din ce in ce mai nedumerita in privinta visului. E mirata ca a continuat intr-un asa mod.
”Oare sa ii spun Simonei de vis? Sau sa fie un secret? Parca as vrea sa ii spun, dar... totusi....parca as vrea sa nu afle nimeni...Cred ca mai bine sa nu ii spun... Sper sa nu ma dau de gol azi la scoala...”
Ajunge la scoala, isi lasa ghiozdanul in clasa, isi ia caietul,alaturi de manualul de informatica si cateva pixuri,dupa care merge spre laborator. Cum s-a sculat mai tarziu, ca de obicei, si este cam adormita se ciocneste brusc de cineva. Se apleaca sa isi ia lucrurile impanzite pe jos. Ridica privirea sa vada de cine s-a lovit si se sperie, caci observa ca nu era nimeni altcineva decat Andrei.
- Aaah.... scuze...ma grabeam spre laborator si sunt cam obosita....
- Nu e nimic.. Dar te rog, alta data sa fii mai atenta, macar putin, bine?
- Da, sper, spuse Lorena zambind.
Aceasta sta pe loc si se uita lung la el, ca si cum ar fi vrut sa mai spuna ceva.
- S-a intamplat ceva? Vrei sa imi mai spui ceva sau pot sa merg in clasa? Tocmai s-a sunat si...stii tu...nu vreau sa intarzii...
- Nu, nu mai e nimic... Desi intr-o zi as vrea sa ne intalnim... in afara orelor, bineinteles.
- Sincer, zilele acestea chiar nu pot. Am antrenament la volei, urmeaza campionatul si chiar imi doresc sa castigam.
- Succes. Iti tin pumnii...
- Poate ramane pe altadata, k? Mai vorbim. Pa!
- Pa...
Lorena ramane pret de cateva clipe pe podea. E bucuroasa ca a vorbit cu el, dar parca nu ii vine sa creada. Totusi merge in laborator. Spera sa nu fi intarziat deja.
Ziua trece fara are alte evenimente importante ,iar seara, Lorena se culca din nou obosita....

- Aceasta este ceea ce voiai sa imi spui?
- Da... Si mai este inca ceva... Ai vrea sa fim impreuna?
- Nu stiu ce sa spun.... Sincer, m-ai luat prin suprindere.
- Stiu cum e... De mult caut momentul potrivit ca sa iti spun. M-am gandit la multe variante prin care puteai sa reactionezi si, sincer, ma gandeam la mult mai rau...
- Nu ma asteptam sa fie veche povestea asta...
- Toata chestia asta mi se pare serioasa...poate nu ti se pare real tot ce ai aflat in seara asta, datorita zvonurilor mai mult sau mai putin adevarate despre mine, dar sa stii ca totul este real. Uite, iti propun ceva. Ce ar fi daca in seara asta am fi impreuna, si daca iti place cum e, am continua relatia, iar daca nu, nu?
- Bine, accept provocarea. Deci, pe seara asta ce propui?
Andrei rasufla usurat. E bucuros de rezultat. Intre timp chelnerul le-a adus sucurile, iar el, dupa cum era de asteptat, i-a facut cinste. El ia cateva inghitituri de suc; gura parca i se uscase cu totul. ”Chiar e bun sucul asta...” se gandi el.
- Pai.... Daca tot suntem in club, ce ar fi sa mergem pe ringul de dans? Ai vrea?
- Mai intai sa savurez sucul...
- Bine, stam amandoi si bem sucurile, dupa care mergem, bine?
Lorena da din cap aprobator. Timp de peste 2 ore, ei vorbesc despre multe lucruri, insa nimic despre ce se va intampla intre ei... Dupa ce au terminat sucurile, aproape sincronizati, au pornit spre ringul de dans....

…Si dintr-o data Lorena se trezeste, speriata parca de sunetul ceasului ei desteptator.
In timp ce casca profund, mediteaza la visul pe care tocmai l-a avut:
- Ce frumusel era Andrei in vis…si eu aratam bine…dar, in realitate, cine se uita la o fata ca mine? Am vreo 33 de cosuri si 20 de kilograme in plus...
Andrei este un baiat din clasa vecina cu a Lorenei, de aceeasi varsta cu ea, dupa care suspina toate fetele din liceu, Lorena nefacand exceptie.
Tanara liceeana se imbraca rapid, isi ia ghiozdanul si pleaca spre liceu. Nu mai are timp sa manance, deoarece s-a trezit intentionat mai tarziu, din dorinta de a sari peste mese, pentru a mai slabi. Probabil va manca ceva in pauzele viitoare. Ajunge la scoala si se aseaza zambind in banca. Simona, colega ei de banca, este curioasa sa afle ce s-a intamplat cu prietena ei cea mai buna :
- Ce s-a intamplat ?Cum de esti asa happy azi ?
- Pai... azi dimineata am patit ceva interesant, ce m-a facut happy. That`s all.
- Lasa-ma sa ghicesc...te-ai combinat cu Andrei ?
- Cu Andrei ?... Nu ai observat ca nici nu ma cunoaste ? Ar fi fost prea frumos sa fie adevarat...
- Speram si eu... Ar fi fost frumos sa fie adevarat.... Mai ales ca iti place de el de atat de mult timp ....
- Mie imi spui ? E nasol ca nu stie ce simt pentru el, desi uneori acest fapt imi prinde mai bine, sincer.
Suna de intrare, iar profesorul intra la ora. Discutia celor 2 fete continua abia dupa ore. Ziua decurge fara alte intamplari cu o importanta mai mare.
Lorena ajunge tarziu acasa si isi face temele pentru a doua zi. Gresirea unui exercitiu la matematica o face insa sa realizeze ca mintea ei era insa la un total alt subiect, si anume visul ei din noaptea trecuta.
Isi inchide incet caietul, casca din nou si merge sa se odihneasca, pentru a nu fi obosita a doua zi ....

Yeah... Ce bine e! Lorena e in club, iar cel mai cool dintre tipii din zona a inceput sa ii atraga atentia...

De cand a intrat printre primii la vestitul liceu Aurel Vlaicu, Andrei parea mult mai schimbat, devenise tipul ala cool pe care ti l-ai fi dorit in preajma cel putin ca amic, daca nu mai mult.

Dar sa revenim la actiunea noastra. Andrei si Lorena se afla in cel mai fitos club din oras si s-au intalnit din pura intamplare.Andrei e cel care o observa primul si intra in vorba cu ea, cum ii este obiceiul:
-Salutare, salutare! ce faci draga mea? imi pare bine ca ne vedem aici.
-Salut..ce sa fac? am venit cu gashca sa ma distrez, ca tot omul.
-As vrea sa vorbim ceva important, dar vreau sa nu ne auda nimeni. Se poate sa vorbim intre 4 ochi?
Glasul lui Andrei era foarte tremurat si parca nu avea stare. Parca niciodata nu a avut atatea emotii. O situatie complet noua pentru el.Cei doi se indreapta spre o masa inchiriata in prealabil de el.Chelnerul ii observa si se indreapta spre ei:
-Cu ce va pot servi?
-Doua sucuri Jolie cu visine, raspunse Andrei brusc, nelasand-o pe Lorena sa scoata nici macar un sunet.
Aceasta a ramas putin surprinsa.Era sucul ei preferat si se intreba cum a aflat lucrul acesta.
-Bine, va aduc imediat.
-Multumim. Deci ce vroiai sa imi spui....parca spuneai ca te numesti Andrei, nu?
-Da...Cel putin asa scrie la mine in buletin ca ma numesc.
-Pana sa imi spui totusi...Mai intai poti sa imi spui cum de ai comandat tocmai sucul acesta si nu altceva?
-Pai....Am aflat recent ca acesta este sucul tau preferat...Si sunt sigur de asta.
-Te-ai interesat tu sau ai auzit din intamplare?
-Pai...un baiat indragostit face orice ca sa afle cat mai multe detalii despre fata respectiva, chiar daca acele detalii sunt speciale sau cu mai "putina" importanta...